Soimul calator!!!

Un exemplu tipic este soimul calator, Falco peregrinus, cu o larga raspandire.Numale indica faptul ca este o pasare migratoare(termenul latin "peregrinus" inseamna strain), dar acest comportament poate sa lipseasca anumite zone ale vastului sau areal.In Australia, de pilda, subspecia Falco peregrinus macropus nu este migratoare.Si fiindca am amintit de subspecii, sa precizam ca ornitologii admit existenta a 17 subspecii sau rase geografice, dintre care trei au fost semnalate si pe teritoriul Romaniei.Subspeciile difera prin dimensiuni si prin nuante de culori ale penajului, iar existenta lor este o consecinta a vastitatii arealului care se intinde de la Capul Nord si coastele de sud-vest ale Groenlandei, la teritoriul nord american spre vest, la Europa si o buna parte din Asia spre est, ingloband si zonele de tundra pana in Kamtceatka Extremului Orient.Din Asia de sud si sud-est trece in Noua Guinee si Australia.Lipseste si Sahara , iar in America de Sud populeaza partea vestica pana jos, in Tara de Foc.Numai tinuturile polare sudice nu fac parte din marele sau imperiu.In Patagonia, unde traieste alaturi de alte trei specii de soimi, l-a intalnit si marele naturist roman Emil Tacovita, in noiembrie 1897, in cursul explorarii acestui tinut.
Chiuleaua Zburatoare

Pasare cu zbor extrem de rapid, in spatii largi, deschise, soimul are o alcatuire perfect adaptata modului sau de viata:corp fusiform, cap rotunjit, piept larg, care se subtiaza spre coada ingusta si triunghiulara.Aripile sunt lungi si ascutite, permitand un zbor iute.Cand planeaza, coada se desface si ii modifica silueta, aripile parand mai scurte.Daca strange coada si aluneca usor, aripile isi schimba pozitia, capatand orma literei M.In deplasarile obisnuite, pasarea alterneaza zborul planat cu bataia aripilor, iar viteza nu depaseste 50-60 km pe ora.Insa, cand coboara in picaj,vertical sau oblic, aceasta creste enorm, atingand, se pare, 320 km pe ora.Pentru capturarea prazilor extrem de diverse (s-a calculat ca soimul calator ataca peste 120 de specii),
pasarile fiind dominate prin numar, soimul adopta tactici diferite.Declansarea atacului poate sa fie precedata de un zbor de inaltime, soimul urca la 800, 1000 sau chiar 2000 de metri, pentru a se lansa in picaj asupra victimei dintr-o pozitie favorabila.Daca atacul are loc de la un post de observatie inalt-stalp, pom uscat sau stanca-pasarea zboara direct spre prada.Masculii sunt mai intreprinzatori si mai abili decat femelele.Soimul isi captureaza prada in doua moduri:in zbor, izbind-o puternic si infingandu-si ghearele in corpul ei sau doborand-o la sol si sfasiind-o cu ciocul puternic care poseda, la capatul mandibulei, un soi de carlig ce patrunde in carne precum varful unui pumnal.Marginile laterale ale ciocului sunt extrem de taioase si inlesnesc desprinderea bucatilor de carne, dar presiunea lor puternica este cea care disloca vertebrele cervicale ale prazii.La baza ciocului se deschid narile, pe o suprafata golasa, de culoare galbena, cu aspect de ceara.
Descoperirea prazii este asiguirata si de o vedere remarcabila, structura ochiului fiind una dintre cele mai perfectionate din lumea vertebratelor.Marimea sa ingaduie trecerea unei mari cantitati de lumina prin corneea foarte urbata.Cristalinul este fixat foarte departe de retina, asigurand astfel o focala lunga si producand un efect telesopic.Numarul celulelor sensibile din retina este mai mare decat la celelalte vertebrate, in special celulele cu conuri, sensibile la culori.Vederea, in buna masura binoculara, asigura soimului aprecierea corecta a distantelor, iar acuitatea vizuala permite descoperirea prazilor aflate chiar la distante de 1,5 km.Cand porumbeii vad pe cer soimii cala tori ei stiu ca nu este un uliu porumber si nici nu se misca din lok stau cuminti pana ce soimul trece .Porumbeii sunt cea mai frecventa prada a soimilor .Rareori soimii ataca la sol ,de cele mai multe ori ei isi prind prada din zbor .