Porumbei mai buni pentru oameni obisnuiti

Uneori oamenii se întreabă ce lucruri sunt mai importante în sportul columbofil pentru a fi un concurent de succes. Aici ei compară următoarele criterii:
- rolul columbofilului;
- rolul unei voliere bune;
- rolul hrănirii şi tratamentelor;
- rolul porumbeilor.
Unii oameni spun: calitatea păsărilor este cel mai important lucru care te face concurent de succes, urmează voliera şi în sfârşit columbofilul.
Alţii spun: o volieră bună este 50% răspunzătoare pentru succese, calitatea păsărilor 20 % şi tot aşa. Eu cred că rolul columbofilului este cel mai important.
Campionii “au sportul între degete” aşa cum spun olandezii. Ceea ce vor ei să spună este că unii oameni au simţuri bine pentru porumbei, alţii oricum niciodată nu vor învăţa, în ciuda bunelor lor intenţii.
De ce cred că rolul columbofilului este cel mai important?
Un bun columbofil fiţi sigur că are o volieră bună;
Un bun columbofil veţi vedea, este cel care ia păsări bune;
Un bun columbofil este cel care ştie cum să umble cu păsările, el are lucrurile sub control.
Voliera sau porumbeii oricum nu au nimic sub control.
Voliera nu poate vedea dacă este populată de păsări bune.
Porumbeii nu sunt capabili să facă climatul din volieră mai bun.
Columbofilul poate să facă toate aceste lucruri totuşi….
Când un columbofil este bun, ştie cât de importantă este calitatea păsărilor şi ştie cum şi de unde să le obţină. Mulţi oameni se întreabă cum unii prieteni au adesea atâta succes când importă păsări în timp ce alţii greşesc atât de des.
Cum să acţionezi şi unde să te duci să iei păsări bune?

Columbofilul
Bineânţeles vorbesc despre sportul din Olanda şi Belgia. Dar rădăcinile acestui sport sunt în aceste 2 ţări,
încă mulţi columbofili concurează aici într-o competiţie puternică şi este puţin probabil că ei fac lucruri rele. Deci poate de la ei fiecare poate învăţa.
Să începem mai întâi cu un paragraf important.
Cum să acţionezi când încerci să îmbunătăţeşti calitatea familiei tale de păsări este ceva ce diferă de la un columbofil la altul. Depinde foarte mult de ceea ce eşti şi cine eşti.
- Nu sunt banii o problemă pentru tine sau sunt?
- Următoarea întrebare care se ridică: care este poziţia ta în sport? Eşti deja campion sau nu?

Bogatul
Oamenii pentru care banii nu sunt o problemă cumpără chiar superpăsările sau puii lor.
Banii îi plasează într-o poziţie privilegiată, ei au mai multe şanse să aibă succes dar nu mai mult decât atât!!!. Deci şanse, nu certitudini. Ei nu sunt niciodată siguri, mulţumesc dumnezeule..
Dacă ar fi fost atât de simplu, numai bogaţii ar fi trebuit să fie campioni în câţiva ani de zile.
Dar sunt atât de multe exemple de oameni bogaţi care au ratat fără nici o speranţă.
Ei au cumpărat super păsări într-adevăr, dar numai aceasta nu i-a făcut super concurenţi.
Iată un exemplu amuzant cu ce s-a întâmplat în Olanda recent: era un tip American care a cheltuit o avere să cumpere AŞI Provinciali şi Naţionali şi campioni. După această afacere el a căutat să arate rezultatele sale în Olanda. Deci a construit o volieră mare şi scumpă în care a pus cele mai bune păsări pe care le-a putut cumpăra. Cu urmaşii lor el vroia să concureze.
Unii columbofili din clubul mic unde era au fost puţin cam nervoşi la început. “să concurezi împotriva puilor tuturor acestor AŞI??. Nu face aceasta competiţia cam nedreaptă? – întrebau ei.
Unii dintre ei se considerau deja învinşi chiar dinainte de a începe sezonul de concursuri.
Apoi a venit momentul când acest american într-adevăr a început să concureze cu puii aşilor care îl costaseră o avere.
Ştiţi ce s-a întâmplat?
În afară de câteva succese accidentale nu a făcut nimic, dimportivă: el a fost zdrobit de membrii clubului. Acei membri ai clubului care niciodată nu cheltuiseră nici un ban pe păsări îl umileau săptămână de săptămână, chiar mai mult, acest american devenise o mare glumă.
Deci pentru oamenii cu bani este uşor să obţină păsări bune dar aceasta nu îi face automat campioni.

Campionii
În afară de aceşti bogaţi, este o altă categorie mică de columbofili care este specială: aceia care sunt deja campioni. Un om care deja este campion acţionează diferit faţă de majoritatea columbofililor când încearcă să-şi îmbunătăţească păsările. Ei adesea au contacte bune şi schimbă păsări cu alţi campioni. Sau lasă pe altul să folosească un mascul sau o femelă pentru un an sau aşa ceva (îi împrumută).
Aceasta s-a întâmplat cu Houben şi Verbruggen……au schimbat doar o singură pasăre şi amîndoi au avut succese cu urmaşii. Aceeaşi poveste pentru Engels şi Van Hove Uytterhoeven. Ei amândoi au avut succese cu porumbei pe care i-au luat unul de la altul, nici un ban nu a fost implicat.
Deci campionii care vor să-şi îmbunătăţească familia lor vor încerca doar foarte puţine importuri deoarece ei înşişi deja au păsări bune.
Majoritatea columbofililior totuşi nu sunt bogaţi şi nici atâţia campioni nu sunt.
Care este sfatul pentru ei, oamenii obişnuiţi să ia păsări bune?
Să dea mari lovituri (tunuri)? Bineânţeles că nu.

Greşeala
“Marile lovituri” pot fi împărţite în gouă grupe:
1. Sunt acei oameni care sunt faimoşi în străinătate deoarece ei sunt oameni de afaceri deştepţi. Ei nu înseamnă nimic în concursuri în ţara lor dar ştiu cât de importante sunt pedigreele şi rasele şi ştiu cum să manipuleze presa.
Spre surprinderea colegilor, ei pot vinde păsările ca pâinea caldă. Sund adesea păsări cu pedigree impresionante dar nimic mai mult.
De ce acei cumpărători străini nu studiază rezultatele înaintea pedigreelor? întreabă prietenii.
Pentru acei cumpărători rezultatele nu par a fi importante: pedigreele şi rasa oricum sunt importante. În Olanda şi Belgia ei spun: aceşti străini cumpără o bucată de hârtie (pedigreul) de la acei necunoscuţi şi primesc o pasăre pentru ea.
Olandezii şi belgienii cu simţuri comune îşi dau seama că aşa zişii “oameni ai pedigreelor” nu sunt cei ce trebuie contactaţi pentru a obţine păsări bune.
Dar am spus, sunt două grupe de nume mari.

2. Ceilalţi sunt oameni care îşi merită faima.
Mă gândesc la oameni ca Toye, Engels, Dobbelaere, de Vooght, Bolle, v d Wegen şi mulţi alţii.
Ei pot să arate rezultatele bune şi în consecinţă ei trebuie să aibă porumbei buni. Ei nu au devenit mari în străinătate mitiund reporteri sau printr-o propagandă şireată. Problema pentru oamenii medii din Europa este că astfel de oameni sunt atât de scumpi deoarece majoritatea cumpărătorilor străini nu sunt naivi şi ştiu despre ei deasemenea. Deci aceşti tipi (adică adevăratele mari lovituri) au cerere mare pentru păsări şi în consecinţă preţurile pe care le solicită cresc foarte mult. Cu alte cuvinte: acei columbofili ar putea fi oamenii la care să te duci să iei păsări bune dacă nu ar fi atât de scumpi pentru oamenii obişnuiţi.
Vestea bună este că oricum ei nu sunt singurii cu păsări bune.

Sfatul 1
Pentru oamenii medii care nu au mulţi bani să cheltuie, primul sfat este: uită de numele mari şi uită publicitatea din presă.
Atât în Olanda cât şi în Belgia apar multe reportaje false despre falşi campioni şi de ce nu poate fi la fel în alte ţări?
Ceea ce trebuie să facă oamenii obişnuiţi este să se apropie de columbofilii din zona lor, de cei care îi înving săptămână de săptămână.
Ei cunosc rezultatele deoarece se confruntă cu ei la fiecare concurs şi cunosc omul. Ultimul lucru este important. Să fii campion în acest sport este ceva dar să fii cinstit când vinzi păsările este altceva. Când văd potenţiali cumpărători studiind ochii unui porumbel, reacţia mea este câteodată: “nu trebuie să priveşti pasărea în ochi ci columbofilul”.
Din fericire majoritatea oamenilor sunt cinstiţi şi trişorii formează o minoritate. Şi dacă acest columbofil cu păsări bune este un om deştept, îl va trata bine pe colegul său.
Deoarece el îşi dă seama că el poate fi campion atâta timp cât pierzătorii concurează împotriva lui. Dacă pierzătorii se satură să fie învinşi şi renunţă la sport, campionii vor fi ca împăraţii fără imperiu. Sportul nostru este ca şi celelalte: fără pierzători nu sunt învingători.
Este atât de simplu.
Un alt motiv pentru care mai bine iei porumbei de la aceşti columbofili mai buni din zona ta este că îşi dau seama că mai târziu te vor vedea din nou şi din nou după afacere. Dacă păsările pe care le-ai dat nu sunt bune, el se va confrunta cu aceasta pentru tot restul vieţii, poate şi numai uitându-se în ochii tăi.

Sfatul 2
În plus perioada este foarte importantă, nu mai puţin pentru cumpărătorii străini care doresc pui de la campioni Olandezi sau Belgieni. Cea mai bună perioadă este vara sau renunţă.
Motivul este că columbofilii europeni concurează puii lor din iunie până în august şi orice om serios are grijă de el mai întâi …..ceea ce înseamnă că primele două serii din cei mai buni porumbei ai săi îi opreşte pentru el. Mulţi oameni fac greşeala că ei vor tineri la începutul anului. Aceasta este o mare greşeală deoarece nu poţi să-i obţii din cei mai buni atunci. Acei super campioni Europeni care pretind că vând pui din cei mai buni porumbei ai lor în februarie sau martie nu sunt super campioni ci super mincinoşi. Deci obţine tineri (dacă de la columbofili europeni)nu până primăvara sau chiar mai bine mai târziu. Am spus că cea mai bună cale pentru campioni să-şi îmbunătăţească familia lor este să importe doar câteva păsări pe an deoarece ei deja au păsări bune. Dacă vor să importe multe, păsările proprii cele mai bune pot fi neglijate. Dar dacă nu ai păsări bune deloc, este mai bine să iei mai multe deodată.
Deci păsări ieftine de la acei tipi din zona ta care te bat.

Exemple Credeţi-mă, mulţi oameni au devenit campioni acţionând cum am descris anterior.
Unii chiar au devenit nume mondiale cu această metodă.

a. William Geerts este unul din ei. El locuia într-o zonă unde locuia şi Fons Jacobs. Jacobs a fost un bătrân, necunoscut înainte, care concura doar la distanţă scurtă şi medie. Geerts s-a căsătorit, s-a mutat în locul unde locuieşte în prezent (oraşul Schilde) şi între timp a obţinut o serie de ouă de la bătrînul său prieten, deoarece ştia cât de bun era el. Ouăle le-a obţinut aproape gratis. Doi ani mai târziu (1978), el a fost teroarea Uniunii Antwerpen.
Numele Geerts s-a răspândit ca un foc sălbatic în toată lumea, despre bătrânul Fons Jacobs care i-a furnizat lui păsări bune, nimeni nu a vorbit.

b. Gommaire Verbruggen a luat faimosul său “As”. El a plătit bani buni pentru el într-adevăr dar omul de la care luase acest “As” (Maurice v d Velden) avea părinţii săi de la un columbofil necunoscut de 80 de ani.
Eu însumi locuiesc doar la 5 minute de oraşul unde defunctul Gust Hofkens trăia. În anii 70 el era de neânvins dar din nou necunoscut. Hofkens a devenit faimos cu puţin timp înainte moartea sa şi chiar mai mult după moartea sa. Destul de amuzant, atunci el nu avea deloc păsări bune.

c. Jan Grondelaers, vulpea deşteaptă, a aflat despre rezultatele lui Hofkens când era în vârful carierei şi s-a dus la momentul potrivit, când Hofkens era încă necunoscut şi …. foarte ieftin. În special urmaşii păsărilor de la Hofkens l-au făcut faimos pe Grondelaers.

Si atunci rasele??
Rasa este o speculaţie.
Rasa este o invenţie a brokerilor castelelor din aer.
Rasa este un balon.
Rasa este un steag care trebuie să acopere o încărcătură bună de nimic.
Rasa este un cuvânt care trebuie să compenseze calitatea slabă.
Cei mai mulţi americani, Japonezi şi taiwanezi care au vizitat Olanda şi Belgia ştiu despre aceasta. Vizitele lor la campioni i-au făcut să-şi dea seama că au avut creierele spălate prea mult timp. Aceasta era în acele zile când prea puţini oameni aveau prea multă putere. Dar vremurile s-au schimbat.
Deci drag columbofil, dacă nu eşti bogat nu este un motiv să disperi.
Poţi deveni campion la fel de bine ca oamenii cu bani. Este puţin mai greu dar tu trebuie să fii puţin mai deştept. Deşteptăciunea trebuie să compenseze lipsa banilor. Sunt atât de multe exemple de oameni fără bani care au devenit campioni urmând calea pe care am descris-o, luând aceste sfaturi în serios.
În acest sport nu trebuie să fii tânăr ca să învingi.
În acest sport nu trebuie să fii bărbat ca să învingi.
În acest sport nu trebuie să fii atlet ca să învingi.
În acest sport nu trebuie să fii savant ca să învingi.
Şi în acest sport nu trebuie să fii bogat ca să învingi.
Trebuie doar să vezi purul adevăr, nu trebuie să crezi tot ce este scris sau ce ţi se spune. Trebuie să ai ochii deschişi şi să ai simţuri pentru păsări.
Nu face aceasta sportul cu porumbei atât de unic şi atât de amuzant??

© Ad Schaerlaeckens

foarte interesant articolul tau felicitari tine-o tot asa

Pedigreele nu zboara (Pedigrees do not fly)



O pasare care fusese favorita mea timp de mai multi ani, a murit.

Nu m-am simtit rau din acest motiv, atata timp cat aceasta pasare m-a prostit un timp atat de indelungat.

Cu toate ca a fost o pasare speciala.

Chiar cand avea o varsta frageda mi-a atras atentia, pentru ca era o frumusete de porumbel: `Ochi precum gloantele, o aripa usoara, o constitutie solida`.

Dar….chiar de pui aproape toate lucrurile ii erau impotriva, in afara de frumusetea sa.

Era intotdeauna ultimul porumbel care gasea adapatoarea cu apa si mai tarziu a fost ultima pasare care gasea fereastra de iesire din crescatorie, atunci cand eliberam pasarile sa zboare.

Aceasta pasare era buna numai pentru un lucru: sa-si demonstreze imensa stupiditate.

Devenise deja evident ca nu era nascut sa castige concursuri inca de la primele zboruri. La ora la care acest porumbel se intorcea acasa din concursuri toate celelalte pasari ale mele sosisera deja, iar el ar fi putut gasi volierele inchise. In nici unul dintre concursurile de pui si tineret in care a participat nu a obtinut macar un loc decent, dar am crezut, mai bine zis am sperat, ca rezultatele lui vor fi mai bune odata cu inaintarea in varsta. Astfel a `supravietuit` selectiei.





IARNA

Iarna a sosit si acest porumbel dandy a continuat sa-si demonstreze stupiditatea.

Inainte de toate, am intampinat multe probleme mutandu-l in alta voliera.

In noua sa voliera nu s-a putut acomoda si adesea gresea `sputnikul`, intrand in alte voliere.

Atunci cand isi nimerea voliera, intra adesea in alta boxa.

Asta pana intr-un final cand m-am saturat de asta si am decis ca pasarea trebuie mutata.

De ce am avut atat de multa rabdare cu aceasta pasare?

Asta nu s-a intamplat din cauza ca porumbelul era frumos, ci pentru ca fratele sau era cel mai bun zburator al meu, iar parintii sai erau cei mai buni reproducatori ai mei.

Mai mult chiar, pentru ca era aproape identic cu fratele sau de cuib.

Din fericire, nici nu l-am facut cadou, nici nu l-am vandut.

Noul proprietar trebuie ca s-ar fi simtit, in mod sigur, inselat.

Din clipa in care un porumbel foarte aratos, cu un pedigreu excelent, nu mai reprezinta o garantie pentru calitate, am ajuns sa am limitele mele financiare atunci cand vine vorba de cumpararea de pui.



CUMPARAREA

Trebuie spus ca actiunea de cumparare de porumbei are farmecul ei. Chiar si cand mai tarziu acest lucru se confirma a fi fost fost o pierdere de bani.

Doar iluzia ca cumperi o pasare buna te poate face sa te simti bine.

Unii crescatori spun ca `porumbeii buni aproape ca ii iei gratis`.

Intr-adevar, exista multe exemple cu crescatori care au achizitionat o pasare buna gratis, dar sunt si multe exemple de crescatori care ii transforma in campioni.

Daca sti ca esti un tip pentru care este greu sa te debarasezi de pasarile care au costat multi bani, atunci nu ar trebui sa cumperi nici un porumbel, niciodata.

Greseala cea mai des intalnita pe care multi crescatori o fac este aceea ca acorda prea mult credit pasarilor scumpe, si nu neaparat celor care au costat mult, ci celor care au un pedigreu foarte frumos si provin de la columbofili cu nume mare.

Crescatorii realisti ar trebui sa evalueze porumbeii cumparati dupa aceleasi criterii ca si porumbeii proprii.

Adesea auzi crescatori care spun: `sangele bun nu minte`.

Dar insasi aceasta expresie este o minciuna.

Daca n-ar fi, atunci toate pasarile bune ar ajunge in mainile unui numar limitat de crescatori; la indivizii cu bani.

In concluzie putem spune ca daca iti poti permite sa cumperi pasari scumpe, acest lucru are si avantaje si dezavantaje.



O STEA CADE PE PAMANT

Odata, cineva l-a intrebat pe Klak cat de mult cere pentru puii scosi din cei mai buni reproducatori ai sai.

Replica lui Jos a fost urmatoarea:

`Cunosti pretul, nu-i asa? Este acelasi pentru toate pasarile, indiferent de origine. Pentru a obtine acea pasare buna ai nevoie de mult noroc. Toate pasarile mele pot da nastere atat la pui buni cat si prosti, de aceea cer acelasi pret pentru toti`. Deci nici un rebut de la `cuplurile de aur`, doar adevarul si nimic altceva.

Daca la un moment dat ai un zburator bun, adesea se intampla ca unul dintre parintii lui sa nu mai existe.

In aceasta situatie, unii crescatori au o solutie simpla. Ei `inlocuiesc` pe tatal porumbelului zburator cu fratele sau bun.

Si cat de mult gresesc.

Eu sunt ultimul care respinge ideea ca din acesti porumbei ai avea sanse mai mari sa obtii pui buni, decat ai obtine din alti porumbei.

Prefer sa obtin pui din parinti care deja mi-au confirmat faptul ca dau pui reusiti, cu toate ca obtinerea de pasari valoroase nu este un calcul matematic.

Atata timp cat nu exista reguli standard, ai face mai bine sa uiti toate teoriile referitoare la consangvinizare, imperecherea pe linie si incrucisarea a doua linii consangvine.



ANECDOTA

Vreau sa va spun o anecdota.
Un tip isi dorea porumbei de la un campion care locuia departe de el.

A mers la respectivul crescator si i-a cerut pui din cei mai buni reproducatori ai sai.

Campionul i-a cerut 1000 Euro, atata timp cat `perechea lui de aur` da numai pui valorosi. Sau cel putin asta i-a spus.

Cumparatorul s-a aratat interesat atunci cand a auzit cuvantul `superi` si atata timp cat el insusi dorea porumbei `superi`.

Replica lui a fost urmatoarea: `Banii nu conteaza atata timp cat sunt pasari bune. Iti pot da chiar si 10.000 Euro dar mergem impreuna la un notariat si incheiem un agreement. Daca in final pasarea pe care eu o cumpar acum nu se dovedeste a fi `super` ti-o inapoiez si eu imi iau inapoi cei 10.000 Euro`.

In aceste conditii vanzarea respectiva nu a mai avut loc. Campionul a catalogat propunerea cumparatorului cu urmatoarea expresie: `nu asa se fac afacerile`.



BLONDUL STUPID

Sa ne intoarcem acum la porumbelul stupid cu care am inceput acest articol.

`De ce nu l-ai introdus in compartimentul de reproductie?` m-au intrebat prietenii, atata timp cat pasarea avea origine buna si arata si excelent.

`Daca un porumbel este intr-adevar bun si fratele sau nu, ultimul este un bun reproducator`, spuneau ei.

Corecta sau gresita afirmatia?

Hmmm, nu stiu ce sa spun, dar..…eu prefer sa obtin pui dintr-un zburator bun in locul puilor obtinuti din fratii zburatorilor campioni.

Un prieten de-al meu il compara pe favoritul meu cu un `blond tacut` asa dupa se poate vedea si in reclame.

Blondul tacut repeta textul pe care l-a invatat pe de rost si incearca sa ne vanda un produs despre care el nu stie nimic.

De cele mai multe ori exista o stupiditate imensa in spatele aparentei de ireprosabil si corp perfect.
Oricum, persoanele care fac publicitate stiu ca acesta nu este decat `ambalajul`, asa cum imi place mie sa numesc acest tip de vanzari. Dintii stralucitori si un zambet sexy sunt intotdeauna elemente ajutatoare in a-i seduce pe oameni sa cumpere orice produs pe care vanzatorii vor sa il vanda.



© Ad Schaerlaeckens



© Ad Schaerlaeckens