Prasirea/reproducerea este adesea piatra de care se poticnesc multi dintre crescatorii nostrii,nu tiu cum sa faca pentru a obtine la puii calitatile parintilor.Existe doua criterii de reproducere:-metoda prasirii cu sange strain s metoda prasirii prin consangivizare.
Prin metoda prasirii cu sange strain se intelege aceea metoda prin care un porumbel se imperecheaza cu un altul strain ca sange,deci neinrudit cu el.In felul acesta se pot aobtine pui care sa mosteneasca talente de la ambii parinti,deci care sa isi imbogateasca calitatile fata de ale acestora;dar tot o data se pot obtine puii care sa mosteneasca calitatile numai de la unul din parinti si defectele lor.Aceasta metoda presupune un an in care aceste caractere au fost obtinute la puii si inca un an sau doi de zboruri cu acestia pt a li se vedea randamentul.Si,poate abia dupa 3-4 ani ,crescatorul poate sa observe dak perechea facuta de el a dat sau nu randament.
Consangvinitatea este un cutit cu doua taisuri.Teama de rezultate proaste ale consangivizarii a izvorat din observarea destul de frecventa a cazurilor cand consangvinizarea a dus la degenerare si regresul animalului care sa practicat.Cand consagvinizarea este practicata de catre un specialist,care stie um trebuie sa o faca,acesta va avea grija ca din generatie in generatie sa aleaga tot fruntea exemplarelor,adik cele mai perfecte din punct de vederea al formei de la care a plecat.
In ce consta aceasta metoda????Prin prasirea in consangvin se urmareste imperecherea porumbeilor inruditit prin sange,adica intre rude apropriate(frate cu sora,parinte cu fiu,bunica cu nepot).Ea are ca scop mentinerea si transmiterea la urmasi,cu egala valoare a unor caractere exterioare bune,impreuna cu mari randamente de zbor.Si atunci,se recurge la incrucisarea intre ei a membrilor acestor familii pentru ca toti descandentii sa mosteneasca aceste calitati.Aici trebuie aratate cateva calitati ale ereditatii.Prin ereditate nu toate caracterele s calitatile uni individ se transmit fidel urmasilor.
De aceea sa recurs la aceasta metoda prasirii prin consangvinitate spre a fi uniformizate si fixate cat mai mult in ereditate caracterele exceptionale.Desigur,uniformizarea acestor caractere nu este usor de facut.Mereu vor aparea din generatie in generatie ,indivizi care se vor abate de la linia urmarita de noi.
Prasirea in consangvinitate restransa sau incestul:pt aceasta se alege un mascul exceptional din toate punctele de vedere;se imperecheaza cu o porumbitza de valoare,cu constitutie asemanatoare.Dintre puii acestora(ficele) se aleg cele ami reusit e exemplare si se imperecheaza din nou cu tatal.La randul lor,porumbitele(nepoatele)cele mai reusite ca forma si randament,obtinute din incrucisarea mamelor lor cu bunicul,sunt iarasi incrucisate cu bunicul,iar porumbitele din genreatiiile urmatoare sunt de asemenea imperecheate cu el.In felul acesta cu porumbelul initial s-au imperecheat p rand fiecare din ficele lui.Aceasta inseaman k sa creat o linie de prasila indentica cu tatal.Daca tatal a fost o celebritate,un campion de zbor,sunt cele mai multe sanse de a se fi obtinut o descendenta exceptionala.Totusi ea nu poate merge la infinit,deoarece practicarea ei timp indelungat slabeste treptat prasila.Linia se poate forma avand la baza o femela.Ea va fi imperecheata cu fiii cei mai proeminenti,apoi din noi cu fiii din generatia rezultata si asa mai departe.
La inmultirea in consangvinitate recomand imperecherea BUNIC x NEPOATA.In felul acesta se obtine mai usor fixarea anumitor caractere ,datorita faptului ca,de regula un caracter apare mai evident intro generatie si mai ascuns in alta.In felul acesta,unindu-se tatal cu nepoata se apoi nepoata nepoatei,caracterele dorite se fixeaza mai solid si poate fi redus la jumatate nr de animale de lucru cat s timpul necesar.Se recomanda ca atunci cand se imperecheaza doi porumbei cu acelasi sange sa se caute ca culoare penajului sa fie diferita;iar cand sangele este diferit culoarea sa fie aceiasi.
Sper ca am raspun destul de bine la intrebare.vant in pene